Bucurestiul a fost traditional o oglinda a tarii, dar si o interfata cu lumea , un creuzet de preluare a modernului, adaptare a lui si difuzare in tara.Antebelic, prin densitatea institutiilor stiintifico-culturale (cate 6-8 atenee populare – casele de cultura de mai tarziu – pe sector !) avea o densitate intelectuala cam de 10 ori mai mare. Toate elementele de valoare din tara erau atrase la Bucuresti, unde isi puteau experimenta ideile.In vremea lui Gusti erau trimise echipe studentesti in toata tara, pentru transmiterea catre talpa tarii a cunostintelor acumulate in amfiteatre si multe altele… Studiile cele mai aprofundate aici se faceau, marea majoritate a initiativelor nationale de aici porneau. “Luna Bucurestilor” – sarbatoare urbana a dat nastere la lunile Galatiului, Brailei, Iasiului, Aradului….
Dar comunizarea tarii a transformat echipele studentesti in echipe de activisti muncitoresti, scolile “pe puncte” au dat tonul stergerii intelectualitatii adevarate, stramutarile masive de populatie au nivelat totul, nu la nivelul provinciei traditionale, ci al spatiului sovietic…
Student fiind si colindand tara , am realizat obligatia bucuresteanului privilegiat fata de minerii, satenii sau elevii care mergeau la munca pe jos la distante de 10-15 km – zilnic parcursi pe jos de 2 ori… A fi privilegiat astfel creeaza o obligatie etica, patriotica, un respect biunivoc.
Dar azi, cand incompetenta si lipsa de orizont este generalizata, cand educatia scolilor e schioapa si arunca in derizoriu unitatea nationala, toate se confunda si devin bors : Becali este mare crestin, Iliescu aparatorul unitatii tarii, Musca cea mai culta, Bradisteanu cel mai profesor si savant, activistii din provincie sunt diriguitorii Capitalei si planificatorii Romaniei.
Ca sa lupti pentru Bucuresti este necesar sa ai repere, atasament si metoda, nu multi si prosti pot influenta ceva, ci oamenii instruiti, cunoscatori ai realitatilor si determinati….arhitectii indeplinind majoritatea conditiilor, dar nu toate… In toate trebuie sa ai viziune, sa proiectezi, organizezi si sa muncesti tenace viitorul… Este esentiala energia tinerilor si a idealismului lor, dar si combinarea cu experienta maturilor, precum echipele studentesti ale lui Gusti erau complectate cu specialisti si inzestrate de Fundatiile Regale – azi putand fi suplinite de sprijinul UE !
Este cazul “sa se desparta apele”… Mitropolitul Corneanu spunea ca ” nu face politica, ci sustine politica bisericii !”. Dupa cum noi facem politica bucurestenilor. Politica buna si prin faptul ca intr-o saptamana s-au desfasurat doua simpozioane independente ale societatii civile avand ca tema patrimoniul bucurestiului: ARA si URME. Am urmarit comentariile la relatarea de la simpozionul ARA pe o tema paralela – satele sasesti din Transilvania. Erau expuse conceptiile vestice aplicate de prietenii Romaniei privind salvarea patrimoniului. Prin capacitarea populatiei rome care a ocupat satele parasite de sasi si prin indrumarea si calificarea acesteia s-a reusit in mare parte stoparea ruinarii si refacerea exemplara a cel putin unei case in fiecare sat, pt oaspeti. Apoi calitatea insusita de acestia a dus si la restaurarea Cisnadiei si a 4 case din Sibiu… Nu au fost comentarii !
Apoi la simpozionul URME, reprezentanti ai “elitei” intelectuale actuale au vorbit despre stilul Bucurestilor, facand referire exclusiv la istoria veche si explicand doct (si prin 2 arhitecti cu nume sonore) ca orasul nostru este provincial, caricatural, cu stil de mahala, superficial si preferabil de parasit pentru aiurea…
Am intervenit, explicand ca discutia era urmare a afirmarii luptei pe care o desfasuram noi, pentru salvarea identitatii Micului Paris antebelic, “creat de crema” romanilor, cu multe elemente unice si de mandrie in context european si distrus de prolet-cultismul semidoct, prelungit pana azi (Vi-nu & Co), nu de mahalaua cu farmecul ei specific. Chiar le-am demonstrat slaba informare intrebandu-l pe cel care era “bucurestean vechi de la Bariera Vergului”, cand a fost facut Teatrul de Vara din Parcul National, de langa casa lui. Nefericitul stia ca in ‘53 – conform minciunilor comuniste, nu in 1939 – ca Arena Ferdinand, adevar istoric! Deci este evident marasmul moral general, afectand chiar Societatea Civila, care trebuie combatut practic, flexibil, tenace, fara dogme ci prin informare, nu de dragul frondei ci din iubire de Bucuresti si valorile tarii...
Rasturnand “trompeta” mentalitatilor comuniste si revenind la adevarurile lumii moderne pe linia traditiilor romanesti perene.
Sprijinind inerent acei politicieni care in prezent ne pot sluji scopurile…
In aceasta perioada , este cazul sa ne alegem obiectivele si oamenii, bine intentionati si implicati. Degeaba trambitam de arhitectii care ne sprijina, cei multi-mentionati (stiu cel mai bine) au sprijinit punctual o actiune si apreciaza discernamantul , intelegerea si solidaritatea reciproca, nu pompierismele si lozincile.
Nu hoha, ci aplicare la obiect!
_____________________________
________________________________________
Stapanirile au innebunit in tot locul. De fapt sunt in panica si sunt convins ca schimbari semnificative vor avea loc. Regimurile politice pe care le traim sunt in fapt uzurpari si uzurpari penibile, “neam prost”. Este vremea lui “ vantura vant ” si mai ales a lui “ neica nimeni ”. Neplacut este faptul ca axul moral s-a dereglat si a fost falsificat atata de mult incat foarte multi oameni cu resurse sunt pierduti mai inainte de a fi avut macar posibilitatea sa vada ca exista si o alta cale. (Cei care i-au smintit vor avea de dat o crancena sama, dar asta este sub un alt semn, neanduplecat.) Dar in adancuri drumul drept, asezat din veac, merge catre “ casa ”. Miraculos, in clipa istorica data, nu este faptul ca multi au pierdut amintirea acestui “ drum ” ci imprejurarea ca atata de multi il cunosc! * ALEXANDRU NEMOIANU
__________________________________________
CASE CARE PLANG
__________________________________________
Elisabeta Iosif : 
_______________________________
________________________________
________________________________
